Petitie pentru dialog social într-o Europa democrata      

Declaratia Universala a Drepturilor Omului: Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspândi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

Prin prezenta vrem sa supunem atentiei domniilor voastre situatia pe care o întâmpina institutia politiei din România, în conditiile în care România este stat membru UE si semnatar al mai multor conventii internationale ce vizeaza consolidarea democratiei si implicit a statului de drept.

Urmare a crizei economice, resimtite pe plan international, institutia politiei din România a suferit reduceri de personal, în zona politistilor cu atributii pe linia mentinerii ordinii,  linistii publice si sigurantei nationale, masuri care pe termen lung vor  avea un impact asupra ordinii si sigurantei celorlalte state membre ale UE, pe de o parte datorita asezarii geografice a României, iar pe de alta parte datorita exportului de criminalitate pe care România îl face în spatiul comunitar. În continuare va vom prezenta succint câteva din evolutiile trecute si recente ale Politiei Române în ceea ce priveste reorganizarea si atributiile sale.

Legea 218/2002 este legea de organizare si functionare a Politie Române, iar printre atributiile acesteia enumeram:

- apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, proprietatea privata si publica, celelalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii;
- aplica masuri de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei cetateanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;
- avizeaza si controleaza, în conditiile legii, înfiintarea societatilor private de detectivi, paza, supraveghere si garda de corp;
- supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice, în afara cazurilor exceptate prin lege, si colaboreaza cu alte autoritati publice, institutii, asociatii si organizatii neguvernamentale, pentru îmbunatatirea organizarii si sistematizarii circulatiei, asigurarea starii tehnice a autovehiculelor, perfectionarea pregatirii conducatorilor auto si luarea unor masuri de educatie rutiera a participantilor la trafic;
-desfasoara activitati de prevenire si combatere a migratiei ilegale;
- participa, în conditiile legii, împreuna cu alte unitati ale Ministerului de Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apararii Nationale, unitati de protectie civila si alte organe prevazute de lege, la activitatile de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si catastrofe, precum si de limitare si înlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;
- asigura conform legii, protectia magistratilor si a familiilor lor, în cazurile în care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari.

O mare parte din aceste atributii sunt desfasurate de catre structurile de ordine publica si politie rutiera, structuri care au fost afectate de disponibilizari.
Desi ministrul Administratiei si Internelor Traian Igas a iesit în spatiul public si a afirmat ca în ultimii ani au fost angajati în minister mai bine de 30.000 de lucratori, beneficiind de sustinerea unor grupuri de interese, nu s-a luat nicio masura în vederea cercetarii acestui fenomen si au fost înlaturati din sistem politistii cu experinta profesionala, si care nu au avut sustinerea politica sau a grupurilor infractionale, în conditiile în care legea care voia sa legifereze acest lucru nu a trecut de Parlamentul României. Mai mult decât atât evaluarea celor care au fost disponibilizati a fost facuta tocmai de cei care puteau fi implicati în angajarile suspecte la care facea referire ministrul internelor, si nu aveau interesul sa-i disponibilizeze pe cei pe care îi încadrasera pe alte criterii decât cele legale.

Prin Legea 360/2002, privind statutul politistului, care a dus la demilitarizarea politiei, se voia o emancipare a institutiei si desprinderea etichetei de “militian”, prin aparitia sindicatelor care, dincolo de apararea drepturilor salariale si de munca ale  politistilor voiau sa reformeze institutia din interior. Cu toate acestea lucrurile s-au miscat anevoios întrucât mentalitatile dictaturii comuniste, au facut ca o mare parte a liderilor de sindicat sa fie aserviti factorilor de conducere blocând în acest fel orice emancipare.  

Datorita beneficiilor Legii sindicatelor nr. 54/2003, dorinta de schimbare manifestata în interiorul institutei a facut ca cei care voiau cu adevarat schimbarea sa înfiinteze sindicate libere în interiorul Politiei Române, prin obtinerea  reprezentativitatii în urma  afilierii la o organizatie sindicala reprezentativa chiar daca nu detineau 1/3 din totalul angajatilor. Ulterior în cursul acestui an a fost adoptata  Legea 62/2011, legea dialogului social, care a abrogat si beneficiile Legii nr. 54/2003, în ceea ce privesc procedurile de obtinere a reprezentativitatii,  si a adus modificari prin care se îngradesc; pluralismul sindical si miscarile sindicale de protest ce au ca scop promovarea drepturilor politistilor si a unor legi care sa întareasca statul de drept prin promovarea unei legislatii în beneficul organelor de politie în lupta cu infractionalitatea.
           
Mai mult decât atât  masurile de reorganizare ale Politiei Române, pentru care legea impunea o negociere cu sindicatele au fost luate de pe pozitii de forta si fara sa se tina cont de alternativele viabile ale  sindicatelor, luându-se acele masuri de disponibilizare care pe termen lung pot afecta nu numai cetatenii României, ci si pe cei din spatiul comunitar.
             
Îngrijorator este faptul ca desi în mod repetat organizatia noastra sindicala a atras atentia asupra consecintelor nefaste asupra actului de politie prin implicarea  politicului în numirea sefilor de la vârf si de la esaloanele inferioare, asistam zi de zi în mass-media la scandaluri în care sefi din politie numiti politic si datorita sprijinului politic au legaturi cu lumea interlopa si crima organizata, în timp ce sindicalistii nostrii sunt intimidati, hartuiti si li se fabrica dosare.

Pentru a vedea ca în aprecierile noastre nu exista doze de subiectivism se pot verifica analizele si studiile efectuate de Transparency International Romania/Asociatia Româna pentru Transparenta (TI-RO), aceasta fiind o organizatie neguvernamentala care are ca prim obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului coruptiei, la nivel national si international, în special prin activitati de cercetare, documentare, informare, educare si sensibilizare a opiniei publice si ale carei concluzii sunt fara echivoc: “Politia Româna este vulnerabila la coruptie în toate aspectele care o privesc: este lipsita de resurse, iar guvernarea interna este nesatisfacatoare”. Tot în analizele acestei organizatii se fac referiri la lipsa de independenta operationala a politistului si la dependenta nociva a acestuia de sef, lucruri pe care si noi le reclamam.

Un al punct nevralgic al institutiei este salarizarea si modul în care se face aceasta în ierahia sistemului de atributii cu specific politienesc. În momentul de fata media salarizarii unui politist, care desfasoara atributii specifice este de 350 euro în timp ce,  cu toate reducerile salariale, s-au conservat anumite sporuri pentru cei din politie care nu au astfel de atributii.

Aceste aspecte, mentinerea unor sporuri si drepturi banesti pentru politistii din birouri care nu au atributii pe linia stoparii fenomenului infractional, în detrimentul   politistilor care se lupta cu infractionalitatea fac ca un numar tot mai mare de politisti cu experienta profesionala sa paraseasca sistemul si sa se îndrepte catre sectorul privat.

În aceste conditii, dupa disponibilizare politistilor a caror singura vina a fost ca nu si-au cumparat posturile si nu s-au lasat cumparati si probabil pentru aservirea în totalitate a Politiei Române anumitor grupuri de interese, în momentul de fata se încearca trecerea ordinii publice si politiei rutiere în subordinea administratiei locale înca nematurizate din punct de vedere al interesului cetatenesc si nepartizan, desi acestea beneficaza de o politie proprie,  politia locala care functioneaza mai nou în baza Legii 155/2010 si a carei ineficienta s-a dovedit în cei 15 ani de functionare sub diferite denumiri.

Spuneam în preambulul petitei noastre de consecintele slabirii sistemului de ordine publica si siguranta asupra societatii românesti si cetatenilor din spatiul comunitar.    Aceasta masura, pe lânga celelalte probleme deja existente, deoarece nu mai este un secret pentru nimeni ponderea infractorilor români în statisticiile multor politii din spatiul comunitar, v-a crea urmatoarele consecinte:
-    adevaratii profesionisti care au mai ramas în sistem ca urmare a disponibilizarilor vor pleca deoarece li se vor diminua salariile, care si asa dupa cum am aratat sunt destul de mici;
-    va duce la scaderea sigurantei cetatenilor prin lipsa de opozitie pe care o vor întâmpina cei care comit ilegalitati;
-    unii dintre acestia îsi vor pune serviciile în slujba grupurilor infractionale;
-    va avea loc o migratie sporita a cetatenilor români catre tarile europene mai dezvoltate, si în acest fel acestea se vor confrunta cu numar marit de infractori români.

Din aceste considerente organizatia noastra îsi doreste sa stopeze încercarile de decimare a unei institutii din interiorul unui stat membru UE, care vor sa fie puse în practica fara studii de impact si fara sa se tina cont de parerile pertinente ale organizatiilor  din politie legal constituite, si sa punem pe agenda dvs. o problema, care din argumentele pe care le-am reiterat nu ar trebui sa va lase indiferenti.
Prin acest transfer de politisti catre consiliile locale nu se urmareste decît o politizare mai apriga a sistemului si crearea de pîrghii de control ale primarilor asupra politistilor, în contextul alegerilor de anul viitor.
Imaginea Politiei Române este reprezentata, primordial, de politistii în uniforma, cei din structurile de ordine publica si politie rutiera. Politizarea a acestor structuri nu va duce decît la disparitia institutiei însarcinata cu protectia cetatenilor, prin aservire politica.

Atunci când dialogul social dintre sindicate si minister este mimat de cel din urma numai de dragul de a reliefa puterea unei decizii unilaterale ne vedem nevoiti sa recurgem la foruri ale UE,  ai carei cetateni suntem.
Pe de alta parte si domniile voastre sunteti alesii unor cetateni onorabili ai statelor din UE,  pe care le reprezentati si din acesta cauza nu puteti ramâne indiferenti atunci când cei care v-au ales cad victime ale unor infractiuni comise de grupuri infractionale exportate din România, grupuri de infractori care nu au putut fi anihilate în tara de origine datorita decimarii unei institutii.

În acesti  ani, în care evolutiile economice ale tarilor europene sunt sub semnul neprevazutului si incertitudinii si pot duce la convulsi sociale si la proliferare a grupurilor infractionale si crimei organizate,  consideram ca o reconstructie pe termen lung a unei Europe unite nu se poate face si fara o întarire a climatului de ordine publica si siguranta a fiecarei entitati statale care o compun, motiv pentru care va rugam sa acordati atentie aspectelor pe care vi le semnalam si sa ajutati demeresul nostru, acela de a împiedeca acest transfer de politisti catre administratiile locale.

Prin studierea proiectului de act normativ care se vrea a reglementa acest proces veti trage concluzia clara ca nu exista nici o logica democratica, de  normalitate si ca se urmareste doar un control absolut al politicului asupra actului de politie.

BIROUL EXECUTIV CENTRAL AL SINDICATULUI NATIONAL AL AGENTILOR DE POLITIE DIN ROMÂNIA